Una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost fondată în 1860, la scurt timp după formarea Principatelor Unite și a fost prima universitate modernă a României. La înființare, universitatea avea doar trei facultăți: drept, filosofie și teologie.

Prima dată a fost numită Universitatea din Iași, iar primul sediu al universității a fost casa Calimah-Ghika, o clădire impunătoare din fosta Uliță a Goliei. În anul 1897 a fost inaugurată clădirea din cartierul istoric al orașului, Copou. Acum cuprinde 15 facultăți și numeroase centre de cercetare, clasându-se drept o instituție de învățământ superior cu tradiție și, în același timp, o universitate modernă cu recunoaștere internațională.

Istoria din Sala Pașilor Pierduți
Pe 23 mai 1893 a avut loc ceremonia punerii pietrei fundamentale a principalului corp de clădire, în prezența Principelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Până în 1888 în acest loc funcționase Teatrul Național.
Corpul A al universității din Iași a fost construit după planurile arhitectului Louis Blanc, iar finalizarea lui a avut loc pe 21 octombrie 1897 sub înaltul patronaj al Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta. Principala clădire a universității are un stil eclectic francez care își depășește funcțiile stric utilitare și a căpătat valoare de simbol pentru comunitatea locală și întreaga spiritualitate românească.

Dacă încă n-ai avut ocazia să străbați Sala Pașilor Pierduți, te rugăm să faci asta și îți promitem că vei zăbovi! Vei avea ocazia să admiri cele 19 picturi murale ale artistului Sabin Bălașa, unul dintre cei mai cunoscuți pictori români contemporani, care reflectă sufletul, tinerețea, istoria și poezia poporului român.

Doriți să vizitați Sala Pașilor Pierduți?
Ne bucură să auzim asta! Vizita sălii e gratuită fără programare prealabilă. Dacă tot ești în zonă, îți recomandăm să vizitezi și Muzeul Universității, aflat în apropierea corpului A, gratuit, de asemenea, pentru toate categoriile de vizitatori.

Dacă nu știi unde să stai, aruncă un ochi la Iassium Residence. Îți oferim apartamente în regim hotelier cu condiții de 5 stele. Apartamentele noastre sunt complet utilate și dotate cu bucătărie completă, sală de fitness, wireless gratuit, iar în plus, te transportăm noi direct de la aeroport la cazare, gratuit.

Vizitezi în curând Iaşul şi vrei să descoperi cele mai frumoase locuri din oraş? Am întocmit pentru tine o listă cu top cinci obiective ce nu trebuie ratate:

1. Palatul Culturii

Considerat un simbol al oraşului Iaşi, Palatul Culturii este mai mult decât o clădire, având o adevărată istorie în spate. Realizat după planurile lui Ion D. Berindei, un cunoscut arhitect român, Palatul a fost de la inaugurare şi până în 1955 Palat Administrativ şi de Justiţie, apoi devenind una din cele mai importante instituţii culturale din oraş. În prezent găzduieşte 4 muzee interesante ce pot fi vizitate oricând: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii “Ştefan Procopiu”.
Ştiai că Palatul Culturii are nu mai puţin de 298 de camere? Surse neoficiale susţin că iniţial acesta ar fi trebuit să aibă chiar 365 de camere, câte una pentru fiecare zi a anului.

2. Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri”

Considerat al doilea teatru ca frumuseţe din lume de BBC, Teatrul Naţional din Iaşi a fost inaugurat la 1 decembrie 1896, fiind realizat după planurile a doiu arhitecţi vienezi celebri: Fellner și Helmer, ce au proiectat construcții similare din Viena, Praga, Odessa, Zürich.
Sala atrage privirile tuturor de cum au intrat, impresionând nu numai prin dimensiune (având o capacitate de 740 de locuri în loje, stal şi balcon), ci şi prin stilul arhitectonic de inspiraţie barocă şi rococo.
În prezent clădirea adăposteşte nu doar Teatrul ieşean, ci şi Opera Naţională Română din Iaşi.

3. Parcul Copou

Dacă ajungi la Iaşi, nu ai cum să nu faci măcar o plimbare pe Copou şi prin Parcul Copou cu precădere, mai ales dacă alegi cazarea la Iassium Residence care este plasată foarte aproape de acest parc, aparthotelul fiind poziţionat chiar la baza celebrei coline. Grădina amenajată în prima jumătate a secolului al XIX-lea este construită în jurul Teiului lui Eminescu, parcul găzduind şi un muzeu dedicat poetului.
Vizitează acest parc în lunile mai-iunie şi vei rămâne surprins de amenajarea peisajistică a locului.

4. Grădina Botanică

Ştiaţi că Grădina Botanică din Iaşi este prima grădină botanică universitară românească, fiind şi cea mai mare din ţară? Această poartă chiar numele fondatorului ei, Anastasie Fătu, fiind organizată în nu mai puţin de 10 secţii: Rosarium, Dendrarium, Sistemică, Ornamentrală, Fitogeografică, Biologică, Silvostepa Moldovei, Flora şi Vegetaţia României, Plante Utile şi Complexul de Sere.
În perioada februarie –martie de neratat este expoziţia de camelii şi azalee, iar toamna expoziţia de crizanteme.

5. Bojdeuca lui Ion Creangă

Primul muzeu literar din România, Bojdeuca Ion Creangă a fost inaugurat în aprilie 1918. Ştiaţi că toate Amintirile din Copilărie au fost scrise aici?
De vrei să intri într-o lume inspirată de cultură, te așteptăm în orașul „celor șapte coline”. Iar pentru o experiență completă și o amintire deosebită, recomandăm cazările de tipul aparthotel Iassium. Liniștit și dotat modern cu tot ce ai nevoie, este locul potrivit în care să te simți confortabil.

Dacă ajungi în oraşul celor şapte coline şi nu mergi la teatru, e ca şi cum ai vizita Parisul şi nu ai vedea niciodată Turnul Eiffel. Iar ca să întregeşti experienţa, recomandarea noastră este să vizionezi şi o piesă de teatru. Te vei bucura să vezi nu doar interiorul spectaculos al clădirii, dar vei vedea şi o piesă de teatru frumoasă, care va transforma vizita ta la Iaşi într-una extrem de plăcută şi relaxantă. Programul teatrului poate fi vizualizat oricând aici, biletele putând fi achiziţionate cu uşurinţă online de pe www.myticket.ro.

Luna ianuarie aduce chiar două noi premiere: “Marjorie Prime”, de Jordan Harrison şi “Un dolce far niente”, o adaptare după piesa Vilegiaturiştii de Maxim Gorki.

Despre prima piesă regizorul Radu Iacoban declară că: “Nu aș îndrăzni să spun că Marjorie Prime aparține unui gen, deoarece vine din familia de dramaturgie anglo-americană care a explorat și a desăvârșit variațiuni multiple de expunere dramatică. Ai putea spune că este o dramedie, dar ar suna prea pretențios. Eu îl denumesc un spectacol – viață, cu o nuanță delicată de mister.

O să vedem o poveste stranie, criptică pe care, ușor-ușor, o vom înțelege și care, sperăm noi, va emoționa. De ce? Pentru că asta îți dorești când vii la teatru.”

Cea de-a doua piesa este un spectacol multimedia extrem de interesant, aflat la graniţa show-ului, filmului şi teatrului. despre acesta, Catinca Drăgănescu, regizorul spactacolului declară că: "Pentru mine, spectacolul ăsta este despre ignoranţă şi autosuficienţă, despre cei pe care bunăstarea şi confortul i-au prădat de valori, despre idealuri decăzute şi multă, foarte multă, inerţie."

Din programul lunii ianuarie mai fac parte piese cunoscute, clasice sau moderne, precum: "O scrisoare pierdută", "Livada de Vişini", "Chiriţa în provinţie" şi "Cafeneaua". Aşadam acum ai un motiv un plus să vizitezi Iaşul.

Cazarea nu mai este o problemă, dacă intri şi faci o rezervare online pe www.iassium.ro. Poţi alege între apartamente tip Studio, apartamente cu un dormitor sau apartamente cu două camere, ce se potrivit necesităţilor tale, indiferent dacă alegi să ne vizitezi singur(ă) sau împreună cu familia.

Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din Iași este un muzeu municipal, secție a Muzeului Literaturii Române din Iași. Muzeul este amplasat în casa în care a locuit scriitorul Mihail Sadoveanu, amplasată pe Aleea Mihail Sadoveanu, numărul 12.

Clădirea, clasată ca monument de arhitectură, a fost construită de Mihail Kogălniceanu în anul 1842. În timpul Primului Război Mondial a locuit aici George Enescu, apoi, între 1918 - 1936, Mihail Sadoveanu. În 1950 statul român, prin ordinul Consiliului de Miniștri, confiscă proprietatea lui Mihail Sadoveanu, iar la 1 ianuarie 1954 Ministerul Agriculturii, în baza unui „Proces verbal de predare-primire”, încredințează spre folosință atât „Casa cu Turn” din Copou, actualul Muzeu Sadoveanu, cât și cele 5,2 hectare care aparțineau scriitorului, Institutului Agronomic Iași. Până în 1980 casa a servit ca sediu al Institutului de lingvistică, istorie literară și folclor al Academiei și Institutului de antropologie. A fost restaurată între anii 1978 - 1980.

Cele șapte încăperi ale muzeului au fost amenajate astfel: documente privind istoricul casei și a personalităților care au locuit-o; anii de școală și debutul scriitorului; documente, lucrări de artă, obiecte personale privind familia, cărțile de început ale scriitorului; camera de primire a musafirilor și lucrări din perioada de apogeu a creației sadoveniene; Sadoveanu - pescar, vânător și șahist; Sadoveanu în arta plastică; camera de rarități. Muzeul expune manuscrise, ediții prime, fotografii originale, unelte de vânătoare și pescuit, mobilier, vestimentație, lucrări de artă plastică (Octav Băncilă, A. Băieșu), grup statuar.

Expoziția documentară „Alexandru Husar”, constituită în spațiul Muzeului „Mihail Sadoveanu” a fost inaugurată în anul 2010. Expoziția permanentă cuprinde obiecte care au aparținut profesorului. Camera de studiu a lui Alexandru Husar păstrează memoria unuia dintre cei mai importanți profesori și cercetători ai istoriei civilizației.

Locul cunoscut de ieșeni sub numele de Râpa Galbenă (sau Râpa Muntenimii, Râpa Mare) este o zonă cu o importantă diferență de nivel situată la poalele dealului Copou. Terenul zonei este argilos, fiind străbătut de numeroase izvoare subterane care coboră de pe Copou în drumul lor spre șesul Bahluiului. Mult timp în această zonă au existat exploatări de argilă pentru construcții sau olărit, argila extrasă aici fiind folosită la doar câteva sute de metri distanță, într-un cartier al olarilor situat aproximativ pe locul actualei Piețe a Unirii.

Esplanada Elisabeta din Iași este o lucrare de amenajare a spațiului public situată în zona cunoscută sub numele de Râpa Galbenă. A fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea pentru a facilita circulația pietonilor între zona Gării din Iași, Dealul Copou și zona centrală a orașului. Esplanada Elisabeta a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015.

Lucrarea, ce a permis stabilizarea terenului și facilitarea accesului pietonal la zona centrală a orașului, este compusă dintr-un corp central de formă semicirculară cu o terasă superioară încadrat de două scări monumentale în arc de cerc. Aceste trei structuri delimitează la nivelul inferior o mică gradină ce pune în valoare minicascada situată pe fațada corpului central. Fiecare din cele două scări are, în partea interioară, trei balconașe ce surplombează fiecare câte o nișă.

În momentul construcției, Esplanada Elisabeta oferea o frumoasă priveliște spre turnul Vămii și impunătoarea clădire a Gării. Urcând scările de la Râpa Galbenă, călătorii ce se opreau în Iași puteau ajunge la cunoscutele hoteluri din zonă: Hotelul Bejan, la doi pași de esplanadă, Hotelul Binder sau Hôtel d'Angleterre și Jockey Club.

Pe dealul Copoului, cum urci agale dinspre Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, se zărește Muzeul Literaturii din Iași, pe strada Vasile Pogor, numărul 4. O secție principală a acestui muzeu este Casa Memorială „Vasile Pogor”. Acest muzeul este dovada vie a dezvoltării literaturii române din anul 1800 și până în prezent.

Clădirea a fost construită în anul 1850 de către vornicul Vasile Pogor, alături de soția sa Zoe, fiind cunoscută și sub denumirea de „casa cu ferestre luminate”. Imobilul are un lung istoric legat de viața culturală a orașului Iași, fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea orașului, sediu al Societății literare Junimea (fondată în 1863) și al revistei Convorbiri literare (fondată în 1867). În prezent, clădirea este clasată monument istoric.

Cumpărată în 1901 de principesa Maria Moruzzi, care modifică intrarea principală și schimbă fațadele, așezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, casa va fi moștenită de fiul ei, Gheorghe Brătianu care în 1938, când pleacă la București, o închiriază rezidenței regale din Iași. Din 1947 aparține Regionalei CFR Iași. Va fi naționalizată și va servi din 1954 Inspecției de Stat pentru Igienă și Protecția Muncii, Regionala Iași. A fost restaurată în 1968 în vederea amenajării muzeului și reparată după cutremurul din 1977.

În cele nouă încăperi de la parter și etaj, plus cele două holuri, sunt prezentate principalele etape și curente literare din ultimele două secole: perioada scriitorilor Costache Conachi, Vasile Alecsandri, Alexandru Donici, Salonul Daciei Literare, scriitorii pașoptiști și unioniști, momentul fondării Societății Junimea și scriitorii junimiști (Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Petre P. Carp, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ion Slavici și alții), literatura de la Contemporanul și Viața Românească, perioada Garabet Ibrăileanu, sala Masa Umbrelor, sala scriitorilor Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Alexei Mateevici, Calistrat Hogaș, perioada interbelică (George Bacovia, Magda Isanos, Eusebiu Camilar, Nicolae Labiș).

La parterul casei se află biblioteca muzeului. Sunt expuse obiecte cu valoare memorială, tapiserii, tablouri din secolul al XIX-lea, manuscrise (Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Mihai Codreanu), fotografii originale, ediții prime ale operelor scriitorilor pe parcursul a 150 de ani.

După ce ai terminat de vizitat, te poți caza la noi. Iassium Residence se află vis-a-vis de Muzeul Literaturii, la bulevard. Consultă site-ul nostru unde găsești toate detaliile despre facilitățile pe care le oferim. În plus, găsești descrierea fiecărui apartament și studio în parte. Verifică disponibilitatea apartamentului dorit și fă-ți o rezervare pentru o vacanță de neuitat!

Aflat în Iași, pe strada Mihail Kogălniceanu, numărul 11, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” este un reper spațio-temporal la care suntem obligați să raportăm „rutele de viață creatoare” ale istoricului, gazetarului, scriitorului, avocatului, omului politic, dar și pe ale omului Mihail Kogălniceanu (1817-1891). Muzeul a fost redeschis pentru public în ziua de 4 martie 2012.

Proiectul actual de redefinire tematică și reamenajare a spațiului expozițional urmărește reconstituirea atmosferei unei case boierești de secol XIX, punând în valoare un bogat patrimoniu ce se leagă în bună măsură de numele și familia lui Mihail Kogălniceanu. Utilizarea de instrumente și concepte muzeotehnice ce permit abordări interactive în relația muzeu-public asigură integrarea edificiului în contemporaneitate. Completând sfera documentară oferită de celelalte muzee de profil din fosta capitală a Moldovei, expoziția cu caracter memorialistic reface ambientul unor încăperi specifice locuinței boierești de la jumătatea secolului al XIX-lea: holul, camera de primire, dormitorul, salonul doamnei, sufrageria și biroul.

Mobilierul din lemn sculptat, realizat în stilurile oriental, renascentist, Biedermeier, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Napoleon al III-lea, mobilierul din lemn dorat și cu împletitură din pai, două „grands buffets” din stejar, oglinda dorată, vasele din porțelan de Sèvres, tablouri, candelabre, sfeșnice, covoare, precum și farfuriile și tacâmurile din argint, unele decorate cu monograma lui Mihail Kogălniceanu, paharele pentru vin sau apă din cristal de Baccarat, fructierele din porțelan cu monogramă și alte obiecte de artă decorativă sunt menite să creioneze un cadru ambiental specific unei familii boierești care, de multe ori, avea oaspeți de seamă, dar și să pună în evidență rafinamentul deosebit al proprietarilor.

Sigiliul cu monogramă, servieta de diplomat (cu cifru), cutia pentru pălării (cu monogramă), o lampă de birou, trusa de birou, o călimară și o scrumieră care i-au aparținut, însemnele lojei masonice al cărui membru a fost, fotografii ale urmașilor săi, costumul popular și bijuterii care au aparținut Ecaterinei Kogălniceanu sunt valoroase piese de patrimoniu care conferă autenticitate ambientului creat.

Casa Memorială „Otilia Cazimir” este un muzeu municipal din Iași, secție a Muzeului Literaturii Române din Iași, și este amplasat în strada Otilia Cazimir, numărul 4.

Clădirea, construită înainte de 1860, în care a locuit poeta Otilia Cazimir (1894 - 1967) între 1908 – 1967, a fost restaurată între anii 1970 - 1972 și în 1977, după cutremur. Casa fusese cumpărată de părinții poetei când avea 4 ani, ea locuind aici până la sfârșitul vieții. În muzeu sunt expuse icoane din secolul al XVIII-lea cu ferecături de argint, fotografii inedite, cărți cu autograf, manuscrise, scoarțe moldovenești, mobilier și obiecte personale ale poetei.

Obiectele sunt expuse în două camere și un hol, redând mediul în care a trăit și a creat cunoscuta scriitoare. Portrete ale sale sau peisaje din zona Bucșinescu, realizate de pictori din școala ieșeană, precum Victor Mihăilescu-Craiu, Nicolae Constantin ș.a. dau măsura prețuirii de care se bucura Otilia Cazimir în rândul artiștilor plastici.

Versurile gravate pe o placă de marmură albă, montată pe un perete exterior al clădirii, transmit mesajul poetei Otilia Cazimir, care a admirat permanent lumea cu ochii unui copil sensibil, fascinat de natură:

„Unde mi-e inima, florilor

Câte-un gând, câte-un vis, câte-un vers”

În clădirea construită în secolul al XIX-lea, care a devenit, din 1949, primul sediu al filialei Societății Scriitorilor Români, s-a deschis, în anul 1972, casa memorială „Otilia Cazimir”, compusă dintr-un hol și două camere. Sunt expuse edițiile princeps ale operelor originale ale scriitoarei („Versuri”, „Scrieri în proză”, „Baba Iarna intră-n sat”, „Jucării”, „Prietenii mei scriitori”), alături de carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor (1949). Otilia Cazimir a tradus din literatura engleză, franceză și rusă, iar in perioada 1937 - 1947 a fost director al Inspecției Teatrelor din Moldova.

Muzeul de Istorie Naturală din Iași este primul astfel de muzeu înființat în Principatele Române. Acesta deține în prezent peste 300.000 de exemplare, cele mai valoroase fiind colecțiile de insecte, moluște, amfibieni, reptile, păsări, minerale și plante. Muzeul este situat în fosta casă Roset din Iași, clădire clasată monument istoric.

Muzeul de Istorie Naturală din Iași a fost înființat la data de 4 februarie 1834, din inițiativa unui grup restrâns de membri ai Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturdza și Costache Negri. Este primul muzeu de acest gen înființat în Principate.

În anul 1840 s-a cumpărat pentru muzeu casa vornicului Costachi Sturdza, de pe ulița Hagioaiei, azi bulevardul Independenței, numărul 16, clădire în care muzeul, împreună cu Societatea, își desfășoară activitatea și în prezent. Clădirea, cunoscută și sub denumirea de Casa Roset, a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în stil neoclasic, fiind astăzi unul din puținele monumente arhitectonice ale Iașului cu o structură a parterului de bolți pe arce.

Muzeul păstrează în colecțiile sale piese donate la începutul secolului al XIX-lea de către mitropolitul Veniamin Costachi (o colecție de oase de mamut și rinocer lânos, găsite agățate drept contragreutate la cumpăna unei fântâni din Râșca, ținutul Fălticenilor), domnitorul Mihail Sturdza (elefantul indian Gaba, achiziționat contra sumei de 135 de galbeni), Iacob Cihac, aga Alecu Balș, Gheorghe Asachi și alții.

Cabinetul de Istorie Naturală devine cunoscut marelui public și prin faptul că, în una din sălile lui, deputații din Partida Națională, în noaptea de 3/15 ianuarie 1859, au hotărât candidatura colonelului Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei. Sala expune, alături de obiecte și mobilier cu valoare istorică, portretele celor care au înființat muzeul și Societatea, a personalităților care au activat la muzeu de-a lungul timpului: Iacob Cihac, Grigore Cobălcescu, Anastasie Fătu, Petru Poni etc.

În 1840, momentul mutării în clădirea actuală, patrimoniul muzeal consta în: 1.500 minerale, 2.844 de plante, 3.000 de moluște și insecte, 795 de vertebrate, 92 de schelete. Cea mai veche piesă din colecția muzeului este elefantul indian, care a fost cumpărat în anul 1835 de domnitorul Grigore Mihail Sturdza și adus la palat, fiind ulterior donat muzeului. În anul 2000 inventarul muzeului număra peste 350.000 de piese, dintre care 3.500 piese de patrimoniu (5.290 expuse și celelalte în depozit).

Muzeul Unirii este un important muzeu național din municipiul Iași. Clădirea este monument istoric și de arhitectură, construită între 1800 - 1806, în stil neoclasic. Casa Catargiu, azi adăpostind Muzeul Unirii, a fost proprietatea mai multor familii boierești precum logofătul Costache Catargiu, hatmanul Constantinică Palade, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu (1791-1857).

Clădirea muzeului constituie ea însăși primul și cel mai important exponat de muzeu. Chiar golit de orice mobilier, edificiul constituie un punct de atracție. Pledează în acest sens vechimea construcției, stilul arhitectonic, așezarea în peisajul urban și cu precădere destinul istoric de excepție.

Construită la începutul secolului al XIX-lea în stil neoclasic, casa trece, de-a lungul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, în proprietatea mai multor familii boierești cunoscute din Moldova: Catargi, Paladi, Cantacuzino-Pașcanu, Ghica.

Între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor al Principatelor Unite - Alexandru Ioan Cuza, iar între anii 1916-1910 devine reședință a regelui Ferdinand. Astăzi muzeul expune piese de istorie evocând Revoluția de la 1848 și Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859 (documente, piese de mobilier și obiecte de decorație interioară, obiecte ce au aparținut lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și altor personalități ale epocii).

Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române din 1859. Clădirea muzeului este declarată monument istoric. Clădirea, monument istoric și de arhitectură, a fost construită între 1800 - 1806, în stil neoclasic.